18.05.2024
10.05.2024
Primar al Craiovei... De ce independent?
CMF 24240790
Elena Oancea
Poziția nr. 11, pe buletinul de vot - PRIMAR CRAIOVA
PROGRAM ELECTORAL
Ce mă
recomandă? De ce eu? De ce acum? De ce Primar al Craiovei? De ce independent?
Profesia/ocupația:
- avocat
Baroul Dolj din 1991 până în prezent;
- cadru
didactic Facultatea de Drept Universitatea din Craiova, Departamentul de Drept
public, disciplina Procedură penală;
Absolvent
Facultatea de Drept București, sesiunea iulie 1991 - media generală a anilor de
studiu 9,52;
Lucrare de
licență ”Organele locale de specialitate ale administrației de stat” – nota 10.
Doctor in
drept Universitatea din Craiova – 2004, cu teza ”Proba testimonială în procesul
civil și în procesul penal”.
Starea
civilă: căsătorită cu Constantin Cicort, actor și conferențiar universitar
doctor, Universitatea din Craiova, Facultatea de Litere, Departamentul Arte și
Media;
Avem un
copil – elev;
Apartenență
religioasă – creștin ortodoxă;
Publicații:
două cărți, mai multe articole/comunicări la conferințe, toate în specialitate;
Am fost
membru al Consiliului Baroului Dolj în câteva mandate și membru în Comisiile
naționale pentru organizarea examenului de accedere în profesia de avocat.
Nu am
apartenență politică.
Nu am mai
candidat pentru vreo funcție publică. Am promovat peste 100 de examene ca să
ajung unde sunt acum. Candidatura este un alt fel de examen.
Locuiesc aici de peste 30 de ani. În Craiova mi-am întemeiat o familie,
mi-am construit o carieră. Am pregătirea necesară pentru a pune în aplicare un
program coerent care să ducă la creșterea calității serviciilor publice, pentru
ca municipiul Craiova să redevină capitala regiunii. Am maturitatea experienței
de viață, am o situație materială bună, nu am datorii financiare, profesionale
ori de altă natură. Nu am ”cadavre în șifonier”, nu am interese patrimoniale.
Niciun membru al familiei mele, (restrânse ori extinse) nu deține vreo funcție
publică și nici nu își dorește. Toți au profesii/ocupații consolidate și nu
sunt membri de partid.
Este o realitate amară că instituțiile în Craiova sunt aservite unor
interese de partid și intereselor câtorva familii și apropiaților lor. Această
situație trebuie să înceteze, redând funcțiilor publice integritatea cuvenită.
Este imperios necesar să fie oprită alunecarea Craiovei, să fie înlăturat
un sistem autocrat, în care săracii devin mai săraci, iar bogații mai bogați,
fără ca aceștia din urmă să aibă vreun merit, ci numai apartenență politică,
ori la un grup de persoane favorizate din bani publici.
Trebuie ca, prin votul din 9 iunie să facem un ”salt” spre progres,
pentru a ne putea dezvolta prin meritocrație. Nu se va întâmpla nimic
spectaculos dacă acest ”salt” nu va fi făcut pe 9 iunie, dar alunecarea în
minciună, impostură, incapacitate, va continua și va fi greu să oprim
exodul/autoexilul copiilor și nepoților noștri, ori chiar al nostru.
Candidez ca independent pentru că nu vreau ca deciziile care vizează
progresul Craiovei să depindă de unii politicieni care, sub pretextul că
partidul a determinat alegerea primarului, tratează primarul și implicit orașul
care e reprezentat de primar ca pe proprietatea lor.
Ca independent, neutru fiind, un primar poate să devină un liant pentru
realizarea proiectelor majore comune ale tuturor partidelor reprezentate în
Consiliul Local Craiova, întrucât toate partidele mizează pe infrastructură,
sănătate, educație, siguranță publică etc.
Garant al neutralității politice, reprezentant al tuturor cetățenilor orașului, ca primar
independent există șansa pentru o dezvoltare durabilă. Fundamentul acesteia nu
poate fi decât încrederea. Nu împărtășesc iluzia că în această campanie
electorală va fi vreo dezbatere, va fi ca și până acum, un dialog al ”surzilor”
la distanță, agreat de o administrație anacronică, preocupată numai să își
diversifice metodele de deturnare a atenției, de la problemele reale ale
comunității și preocupată de păstrarea loialității lingușitorilor săi.
Și, totuși, SALTUL se poate face prin votul fiecăruia. Pentru a
redobândi libertatea de spirit specifică acestui loc, pentru a redobândi
demnitatea, pentru a arăta că există democrație în Craiova.
DEVIZA MEA:
MAI
MULTĂ ADMINISTRAȚIE, MAI PUȚINĂ POLITICĂ
1).Transparență și guvernare responsabilă, consolidarea
dialogului între administrație și comunitate prin:
A.audiențe deschise cu primarul pentru a
promova transparența și încurajarea dialogului cu locuitorii Craiovei;
B.raportare publică transparentă în care
să fie prezentate activitățile Primăriei Craiova, așa încât cetățenii să poată
urmări modul în care sunt cheltuiți banii publici și să înțeleagă prioritățile
administrației. Ce proiecte sunt în curs ori finalizate, cu ce costuri și care
sunt beneficiile ?
C.consultări publice extinse prin organizarea
de întâlniri periodice sau on-line pentru a discuta deciziile importante și
implementarea proiectelor majore;
D.platforme de participare on-line –
implementarea unor aplicații mobile care ar putea fi utilizate de locuitori
pentru a raporta inconveniente ale structurii stradale ori pentru a propune locații
pentru activități recreative;
E.grupuri de lucru formate din membri ai
comunității, specialiști, reprezentanți ai societății civile pentru a dezbate
și a prezenta soluții pentru probleme specifice.
Democrația
nu este un dar, nu este un dat, nu este un cuvânt care să fie golit de
semnificația lui reală prin invocare populistă. Democrația înseamnă ”puterea
celor mulți”. Această putere nu înseamnă că primarul ales poate face în
mandatul său orice. Primarul nu este un stăpân cocoțat într-un turn de fildeș
înconjurat de câțiva favoriți care oferă ”circ și pâine”.
Dialogul, comunicarea, conlucrarea sunt
baza unei administrații sănătoase.
Dialogul
cu cetățenii înseamnă să ții audiențe cu program știut de toată lumea, să mergi
în școli, piețe, pe stradă, în parcuri nu numai în campanie, zilnic. Trebuie să
explici, să analizezi, să combați, să convingi, să te documentezi, să apelezi
la specialiști, să ai puterea să refuzi dacă interesul public primează.
”Aleșii”
privesc raportarea ca pe o obligație/corvoadă/umilință chiar.
Raportarea
publică este cel mai bun mod de a determina cetățenii să se implice, să
urmărească modul în care le sunt cheltuiți banii, să poată face propuneri,
observații.
Transparența
este o garanție pentru eliminarea imposturii și improvizației păguboase, încurajând
spiritul concurențial care este fundamentul progresului.
Am
arătat în proiectul meu de program că propun ”stoparea birocrației”. Aceasta nu
înseamnă că dacă am scăpat de dosarul cu șină și folosim cuvântul
”digitalizare” am eradicat birocrația. Răul
cel mai mare al birocrației este că duce în derizoriu responsabilitatea
administrativă.
Dacă
luăm ca reper cazul ”Azilele groazei”, vedem că în pofida faptului că mai multe
instituții (servicii/agenții) aveau responsabilități în domeniu, practic nimeni
din acele structuri administrative (în care numirile sunt politice) nu a fost
tras la răspundere.
Într-o
primărie, prin organizarea defectuoasă a serviciilor aflate în subordine, prin
fișe de post pompoase dar formulate în termeni evazivi, generali, printr-un
management defectuos al resurselor umane (parte cu ”spate” politic) s-a ajuns
la o birocratizare excesivă. Asumarea
responsabilității este îndreptarul iar primarul trebuie să fie garantul acestui
angajament.
2).Dezvoltare economică, crearea locurilor de muncă
A.revitalizarea zonelor industriale,
promovarea tehnologiei locale prin colaborarea cu unitățile de învățământ
pentru a identifica și sprijini proiecte de inovare care au potențial și pentru
a crea noi oportunități de afaceri;
B.atragerea de investiții și sprijinirea
antreprenoriatului local. Lansarea de programe de mentorat / consultanță
pentru antreprenorii locali, implementarea de programe de scutiri / reduceri de
taxe pentru companiile care creează noi locuri de muncă;
C.modernizarea și extinderea spațiilor de
lucru accesibile pentru întreprinderile locale și străine.
Industria
locală locală este pe butuci (IUG, Combinatul, MAT etc. au dispărut).
Turismul
”de târg” este o himeră. Investitorii
vin dacă se oferă predictibilitate, dacă orașul oferă servicii de calitate,
dacă pot dezvolta afaceri într-un mediu concurențial corect, fără clientelism
de partid/gașcă. Dar Planul urbanistic general (P.U.G) al Craiovei zace în
sertare neactualizat, servind intereselor celor care vor avea ”informația” în
avans, contractele sunt la ”dacă cunoașteți pe cineva” iar dacă superi vreun
prieten al ”famigliei” riști să ai controale în lanț care-ți blochează
afacerea.
Este
utopic să spui că în 4 ani se poate reface o industrie devastată. Este realist
însă să fie încurajate afacerile de nișă care să valorifice potențialul local.
Nu vom
avea o comunitate în perimetrul tehnologiilor avansate, oricâte luminițe,
floricele, păpuși, baloane vor fi expuse. Membrii acestor comunități rămân în
orașe ”cu parfum european” cu viață culturală autentică susținută de
autorități. Vor să facă sport, să danseze, să își crească copiii în condiții
decente, să fie parteneri sociali, vor să fie consultați pentru că ”produc”
plusvaloare. Colaborarea cu centrele de cercetare din facultăți, acordare de
subvenții pentru firmele care dezvoltă tehnologii noi, conduc la revitalizarea
zonelor industriale, împânzite acum de depozite.
De 35 de
ani unui bloc (S200, din centru, care riscă să devină ruină și care a fost
placat cu panouri strălucitoare) nu i s-a găsit nicio întrebuințare. Totuși,
avem lipsă de spații de lucru decente, la cămine studențești, la sedii pentru
instituții publice.
3).Sănătate, servicii sociale; mediul înconjurător
A.îmbunătățirea accesului la servicii
medicale de calitate. Facilități medicale noi, dotarea unităților existente
cu echipamente și tehnologii moderne;
B.organizarea de campanii de informare și
conștientizare cu privire la prevenirea bolilor și promovarea unui stil de
viață sănătos. Organizarea de sesiuni de educație pentru sănătate în școli,
distribuirea de materiale informative despre nutriție și exerciții fizice;
C.facilitarea accesului la teste medicale
pentru persoanele vulnerabile;
D.protejarea parcurilor și zonelor verzi,
conservarea resurselor naturale și a biodiversității locale. Promovarea
utilizării energiei regenerabile și a proiectelor de eficiență energetică în
clădiri publice și private.
Gestionarea
eficientă a deșeurilor.
Sunt fan al prevenției.
Calitatea
aerului este deficitară în Craiova.
Trebuie
eliminate sursele de poluare și începută cel puțin campania de realizare a
”cordonului verde” în jurul Craiovei pentru purificarea aerului, combaterea
fenomenului de secetă și a deșertificării. Craiova este oraș de câmpie și este
necesară această protecție. Legislația (Legea nr. 289/2002) oferă posibilitatea
obținerii de alocații de la bugetul de stat în acest scop dar am și convingerea
că o astfel de campanie va atrage mii de voluntari și donatori de copaci.
Există
cred majoritate, poate unanimitate în sprijinul ideii de a avea un spital
pentru copii. Dacă trei femei din București, printr-un ONG, au realizat un
astfel de spital în câțiva ani din fonduri private este rezonabil să fim
convinși că și Craiova poate face acest spital avansând fonduri publice dar și
prin coagularea energiei locuitorilor și prin stimularea filantropiei. A dărui
orașului face parte din spiritul acestui loc. De exemplu: Parcul Romanescu și
Muzeul de Artă sunt dăruite Craiovei de particulari, etc.
Campania
”Dăm un leu pentru Ateneu” poate fi cheia realizării obiectivului dorit de
toată lumea – spitalul de copii. Poate fi amplasat, de exemplu, pe strada
Caracal, relativ în proximitatea UMF.
Oprirea
exodului medicilor și personalului medical se pot realiza prin oferirea de condiții
de muncă atractive și programe de dezvoltare profesională. Primăria se poate
implica în organizarea unor stagii de practică și cursuri de specializare
pentru personalul medical.
Banii publici nu trebuie aruncați pe
”perfecționarea” personalului de la salubrizare ori a altor angajați favoriți
de prin birouri anonimizate în plin sezon estival, pe litoral, cu cazări
piperate așa cum se practică la Primăria Craiova. Banii publici pot fi
cheltuiți mai cu folos.
Tot astfel, nu trebuie făcute angajări
temporare, pentru a promova on-line târgurile. Banii ar putea fi relocați
pentru plata unor studenți de la UMF care să ofere cursuri de prim ajutor, de
igienă ori pentru promovarea unui stil de viață sănătos în școli.
4).Educație și cultură
A.facilitarea accesului la educație de
calitate pentru toți copiii. Promovarea egalității de șanse în educație.
Oferirea de burse / ajutoare financiare pentru elevii defavorizați, programe
after-school pentru sprijinirea elevilor în dificultate;
B.modernizarea școlilor (renovarea
laboratoarelor, echipamente moderne pentru învățarea digitală), mai mult creșe,
grădinițe;
C.sprijinirea comunității culturale. Acordarea
de granturi / subvenții organizațiilor și acociațiilor culturale pentru
organizarea de evenimente și proiecte artistice. Promovarea diversității
culturale (ateliere și cursuri de artă și cultură pentru copii și adulți), a
proiectelor interculturale prin inițiative care să contribuie la îmbogățirea
vieții comunității.
Avem
discrepanțe care se cer a fi înlăturate ori cel puțin estompate. Suntem mândri
de olimpicii Craiovei, dar abandonul școlar și chiulul au luat amploare.
Trebuie ridicat standardul condițiilor
oferite copiilor și în școlile de la periferie. Este de notorietate că în mai
toate școlile lipsesc echipamente pentru laboratoare iar unele școli nu au
laboratoare. Este minimal ca un copil să analizeze printr-un microscop, să știe
să facă o disecție, să experimenteze reacții chimice etc. Programele de
mentorat pentru tineri sunt vitale. Puterea exemplului proxim este modelatoare.
Dacă se
taie mai puține panglici pentru grădini japoneze ori sere exotice putem oferi
copiilor o șansă la o educație care să le lărgească orizontul de cunoaștere, să
îi stimuleze.
Nu
trebuie ignorată problema violenței și drogurilor în școli și nu numai, și este
benefic să fie realizată consiliere psihologică atât pentru copii cât și pentru
părinți și cadrele didactice. O problemă negată nu dispare de la sine și
trebuie să renunțăm la mentalități desuete.
Dimensiunea
culturală a unei comunități este un reper al identității acesteia. Primăria
Craiova nu trebuie să rămână organizator/sponsor al unor evenimente gen Intencity.
Pentru asemenea evenimente există firme specializate.
Primăria Craiova poate și trebuie să
participe la crearea unui mediu cultural vibrant prin promovarea și sprijinirea
expozițiilor de artă, spectacolelor folclorice, festivaluri de teatru, a
creativității locuitorilor.
Craiova
poate să devină capitală culturală europeană și să devină din această
perspectivă un barometru al regiunii.
5).Infrastructură, siguranță și ordine publică
A.modernizarea și extinderea rețelei de
străzi pentru a facilita mobilitatea și accesul în diferite zone;
B.îmbunătățirea sistemului de transport
public prin introducerea unor noi rute și frecvențe. Adaptarea și
modernizarea parcului auto;
C.dezvoltarea unor programe de prevenire a
criminalității și violenței. Consolidarea colaborării cu poliția.
Achiziționarea de echipamente moderne și instruirea continuă a personalului în
metodele și tacticile de prevenție eficiente;
D.programe de mentorat pentru tineri,
cursuri de educație civică și programe de consiliere pentru persoanele
vulnerabile sau afectate de probleme sociale;
E.promovarea implicării cetățenilor
pentru a identifica și aborda problemele de securitate în mod eficient.
Monitorizarea și evaluarea constantă a eficacității măsurilor luate pentru
creșterea siguranței publice în municipiu.
Este o
realitate că traficul a devenit sufocant la anumite ore, că accesul spre și
dinspre oraș se face cu viteza melcului, deseori.
Transportul
public este deficitar din cauza unei frecvențe inadecvate așa încât cel puțin
la orele ”de vârf” frecvența trebuie îmbunătățită iar rutele diversificate
pentru a încuraja locuitorii să apeleze la mijloacele de transport în comun.
Dacă se așteaptă câte o jumătate de oră în stație iar apoi stația de sosire
este la mare distanță, este puțin probabil că se mai apelează la transportul
public.
Este
dezamăgitor că încă sunt străzi neasfaltate. Asfaltarea este un nivel minimal
pentru o reședință de județ iar amenajarea locurilor de parcare poate fi
realizată prin identificarea unor spații care sunt ”uitate” printre blocuri. O
soluție viabilă este amenajarea urgentă a unor locuri de parcare supraetajate.
Asigurarea siguranței zilnice este o prerogativă vitală a primarului. În egală măsură trebuie realizată o ”plasă
de siguranță” în relație cu eventualitatea (nedorită de nimeni, dar posibilă)
în care ar deveni necesare adăposturi (în caz de cutremure, conflicte). Trebuie
amenajate adăposturi publice prin construirea unor spații noi – de preferat în
zone intens populate – ori amenajarea unor spații deja existente (de exemplu:
la demisolul unor blocuri). Ce există acum este puțin și prevenția poate salva
vieți. Pentru acest obiectiv se poate apela la sistemul referendum ”ad-hoc”
bloc cu bloc, clădire cu clădire.
Prevenirea violențelor presupune printre
altele și identificarea cauzelor, una fiind consumul de droguri. Nu este de
dorit și nici eficientă de altfel aplicarea pedepselor de orice natură pentru
recuperarea dependenților, ci oportun ar fi să se facă un centru de
dezintoxicare. Identificarea persoanelor vulnerabile și acordarea de ajutor
trebuie să fie constantă și eficace. Trebuie să evităm izolarea, să fim
solidari. Să ne apărăm valorile.
Vă
mulțumesc pentru timpul acordat!
Cu
respect,
Elena Oancea
Date
de contact:
0722315773
https://www.facebook.com/elena.oancea.7946
Abonați-vă la:
Comentarii (Atom)